A murit Ion Hobana (1931 – 2011)


Societatea Romana de Science Fiction si Fantasy deplange trecerea in nefiinta a celui care a fost Ion Hobana.
Dumnezeu sa-l odihneasca.


Uniunea Scriitorilor din România si Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti anunţă cu profundă tristeţe încetarea din viaţă a cunoscutului scriitor Ion Hobana

S-a născut la 25 ianuarie 1931, la Sânnicolaul Mare, judeţul Timiş. Tatăl, Ion, era magistrat, mama, Antonia, profesoară.

A fost absolvent al Colegiului Naţional “Gheorghe Roşca Codreanu” din Bârlad, licenţiat în litere în 1954, cu prima lucrare de diplomă din România şi una dintre primele din lume consacrate science – fictionului. A fost scriitor, ziarist, editor, secretar al Uniunii Scriitorilor. În ultimii ani a condus secţia de literatură pentru copii şi tineret a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, fiind şi membru în Consiliul USR.

A publicat cinci volume de versuri pentru copii şi un roman, Sfârşitul vacanţei, înainte de a se consacra, cu precădere, literaturii SF. Debutul în gen datează din 1955, cu povestirea Glasul mării. Au urmat nuvela Ultimul văl (1957), volumele de povestiri Oameni şi stele (1963), Un fel de spaţiu (1988) şi Timp pentru dragoste (2009), versiunea teatrală a Omului invizibil după H.G. Wells, pusă în scenă la Bucureşti (1974), Braşov (1976) şi Iaşi (2008).

Lucrări de exegeză: Viitorul a început ieri (1966), Imaginile posibilului (1968), Vârsta de aur a anticipaţiei româneşti (1969, Premiul Uniunii Scriitorilor şi Premiul Special “Europa SF”, decernat la Primul Congres European de Science Fiction – Trieste, 1972), Maeştrii anticipaţiei clasice (1975), Science fiction. Autori, cărţi, idei (1983, Premiul Uniunii Scriitorilor si 1986, volumul 2), Un englez neliniştit. H.G. Wells şi universul SF (1996, Premiul Uniunii Scriitorilor), Triumful visătorilor (1998, cu Julien Weverbergh).

A realizat colecţia “Ion Hobana prezintă maeştrii anticipaţiei clasice” (nouă volume între 2004 si 2007) şi numeroase antologii: Viitorul ? Atenţie ! (1968), Fantascienza (1973, cu Gianfranco de Turris), O falie în timp (1976), Fugă în spaţiu-timp (1981), Pianul preparat (1982), Uskok w czasie (1982, cu Danuta Bienkowska).

A scris prefeţe şi studii introductive pentru romane şi culegeri de povestiri semnate de Edgar Allan Poe, Edmond About, Villiers de l’Isle-Adam, Mark Twain, J.H Rosny-Ainé, R.L. Stevenson, Emilio Salgari, Jack London, H.G. Wells, Maurice Renard, A. Conan-Doyle, Jan Weiss, Karinthy Frigyes, Felix Aderca, Stanislaw Lem, etc. Contribuţii la Polaris (Insel Verlag, 1975), Restant (Antwerpen Gent, 1977), Survey of Science Fiction Literature (Salem Press, 1979), Grande Enciclopedia della Fantascienza (Editoriale del Drago, 1980), Science-fiction et fiction spéculative (Editions de l’Université de Bruxelles, 1985), Anatomy of Wonder (R.R. Bowker, 1987), Actes du troisième colloque international de science-fiction de Nice (Université de Nice, 1988), Utopia e modernita (Gangemi Editore, 1989), Il mondo delle passioni nell’immaginario utopico (Giuffre Editore, 1997).

A tradus din franceză şi italiană.

Prozele şi studiile lui au apărut în peste douăzeci de ţări. Povestirile Un fel de spaţiu si Emisiune nocturnă (Premiul Conferinţei Europene de Science Fiction – Fayence, 1985) au fost incluse în antologiile internaţionale Twenty Houses of the Zodiac (New English Library, 1979), respectiv The Penguin World Omnibus of Science Fiction (Penguin Books, 1986).

Având un vechi şi constant interes pentru viaţa şi opera lui Jules Verne, a tradus opt “Călătorii extraordinare”, a publicat zeci de articole şi studii, a realizat numeroase emisiuni de radio şi televiziune consacrate marelui scriitor. Monografia Douăzeci de mii de pagini în căutarea lui Jules Verne (1979, Premiul Uniunii Scriitorilor şi Premiul “Europa Special” decernat la cel de-al cincilea Congres European de Science Fiction – Stresa, 1980) a fost tradusă şi publicată în Italia (Editrice Nord, 1981). Jules Verne in România ? (1992) analizează cele patru romane verniene a căror acţiune se desfaşoară, integral sau parţial, pe teritoriul ţării noastre, sau care au eroi români. Jules Verne. Chipuri, obiceiuri şi peisaje româneşti (2004) continuă şi aprofundează această preocupare.

Cunoscut cercetător al fenomenului OZN, preşedinte al Asociaţiei pentru studiul fenomenelor aerospaţiale neidentificate (ASFAN – Romania), Ion Hobana a publicat, în colaborare cu Julien Weverbergh, OZN – O sfidare pentru raţiunea umană (1971) şi UFO’s in Oost en West (două volume, apărute in 1971-1972 la editura olandeză Ankh-Hermes; vol. 2 a fost tradus în engleză – Londra şi New York, franceză – Paris, spaniolă – Buenos Aires). Alte contribuţii în acest domeniu: Enigme pe cerul istoriei (trei ediţii, în 1993, 1996 si 2007), Misterul Roswell după cincizeci de ani (1997), OZN. Observatori credibili, relatări incredibile (2001), Incidentul Roswell. Noi mărturii şi controverse (2008).

Ion Hobana a fost membru în Uniunea Scriitorilor din România, Societé Européenne de Culture, Centre International Jules Verne, H.G. Wells Society, Associazione Internazionale per gli Studi sulle Utopie.

Pentru întreaga sa activitate pe tărâmul creaţiei, exegezei şi promovării SF-ului, i s-au decernat Marele Premiu al Ministerului Culturii şi Artei din Polonia (1973), Premiul Special “Aripile de aur ale fanteziei” (1980) şi Premiul World SF (Brighton, 1984).

La sfârşitul anului 2009, când se afla în plin lucru la o nouă carte, Ion Hobana a fost diagnosticat cu o boală necruţătoare, cu şanse de viaţă între 6 şi 9 luni. A depus eforturi şi, chiar dacă din septembrie 2010 a fost imobilizat la pat, a reuşit să reziste şi să dea gata pentru tipar, în noiembrie, ultima sa lucrare antumă, Peste o sută şi o mie de ani. O istorie a literaturii franceze de imaginaţie ştiinţifică de la origini până la 1900 (Editura Academiei). A avut satisfacţia de a o vedea apărută, ba chiar a trimis câteva exemplare cu autograf prietenilor apropiaţi, apoi, imediat după ce a sărbătorit, pe 25 ianuarie, împlinirea a 80 de ani, starea sa s-a înrăutăţit brusc. A plecat dintre noi marţi 22 februarie 2011, seara, la spitalul Colţea din Capitală.

Dumnezeu să-l odihnească !

Prin dispariţia lui Ion Hobana, literatura română, lumea literară românească şi mişcarea literară SF suferă o grea, ireparabilă pierdere.

Horia Gârbea

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: